O mai bună aplicare a științei, un pescuit echitabil și un plan de refacere a rezervelor de cod pentru Marea Baltică sunt necesare de urgență, concluzionează evenimentul LIFE (Low Impact Fishers of Europe), la care au participat numeroase persoane
Bruxelles, 26 iunie 2024 - Un eveniment organizat la Bruxelles de Low Impact Fishers of Europe (LIFE) a marcat cinci ani de la introducerea de către Comisia Europeană a măsurilor de urgență de închidere efectivă a pescuitului de cod pentru a salva stocul de cod din Baltica de Est de la un colaps iminent. Inițiativa a reunit factori de decizie, funcționari ai Comisiei Europene și ai statelor membre, politicieni, oameni de știință, părți interesate din sector și reprezentanți ai comunităților de pescari la scară mică. Preocuparea lor comună a fost cum să abordeze starea critică actuală a stocurilor de cod din Marea Baltică, lipsa prăzii de hering și de șprot, creșterea prădării de către foci și cormorani, impactul socioeconomic al închiderii prelungite a pescuitului și înrăutățirea condițiilor de mediu din Marea Baltică. În ciuda închiderii de urgență a pescuitului de cod în iulie 2019, nu a existat niciun semn de refacere a stocurilor de cod, iar perspectivele de viitor pentru sectorul pescuitului par sumbre.
Atelierul a oferit o prezentare detaliată a stării stocurilor de cod din Marea Baltică, subliniind deficiențele planului multianual de gestionare (MAP) pentru 2016. Reprezentanții pescarilor, Bengt Larsson (SYEF, Suedia) și David Lange (FSK, Danemarca) au împărtășit experiențe directe ale efectelor devastatoare asupra pescuitului la scară mică și asupra comunităților acestora. Perspectivele științifice au fost furnizate de Rainer Froese (Institutul GEOMAR), care a discutat despre eșecurile științei și practicilor actuale de gestionare a pescuitului, subliniind necesitatea de a revizui strategiile de gestionare și măsurile de precauție. "Astăzi a reieșit clar că eșecul gestionării pescuitului își are rădăcinile în două probleme principale: în primul rând, nu s-a reușit valorificarea potențialului articolului 17, astfel încât cotele continuă să fie alocate pescuitului cu impact ridicat și profită industriei făinii de pește; și, în al doilea rând, procesul prin care știința oferă consiliere în materie de gestionare, prin neutilizarea BMSY, conduce la reducerea populațiilor de pește, ceea ce duce la un ecosistem disfuncțional. Pescarii la scară mică, care constituie coloana vertebrală a flotei de pescuit și a forței de muncă din Marea Baltică a UE, merită măsuri imediate și decisive pentru remedierea acestei situații și salvarea mijloacelor lor de trai de la distrugere,", a declarat Marta Cavallé, secretar executiv al organizației LIFE (Low Impact Fishers of Europe).
La o discuție dinamică au participat factori de decizie politică, experți și pescari, inclusiv reprezentanți ai DG Mare, ai Parlamentului European, ai reprezentanțelor permanente ale statelor membre ale regiunii și ai ONG-urilor. Aceștia au subliniat necesitatea de a asigura punerea în aplicare eficientă a planurilor de gestionare existente și de a lua măsuri ferme pentru a îmbunătăți condițiile mediului marin din Marea Baltică. Consecințele socioeconomice ale eșecului actual de gestionare sunt grave, în special pentru pescarii artizanali, care reprezintă peste 90% din flota de pescuit a UE din Marea Baltică. LIFE solicită ICES să rectifice avizele științifice prin utilizarea BMSY și prin prioritizarea creșterii stocurilor. Comisia Europeană și statele membre să sprijine comunitățile de pescari la scară mică printr-o revizuire a MAP pentru Marea Baltică, inclusiv prin eforturi de refacere a rezervelor de cod, prin reducerea presiunii de pescuit asupra rezervelor de cod și prin utilizarea articolului 17 pentru realocarea cotelor astfel încât să încurajeze pescuitul cu impact redus.
∗ ∗ ∗
Pentru mai multe informații și lecturi de fond privind urgența baltică, vă rugăm să consultați prezentările participanților la panel și analiza și propunerile furnizate de Low Impact Fishers of Europe.
PREZENTĂRI
Christian Tsangarides, coordonator LIFE BANS
Bengt Larsson, Sveriges Yrkesfiskares Ekonomiska Förening (Suedia)
Kurt Buchmann, Universitatea din Copenhaga
Rainer Froese, Institutul GEOMAR