LIFE face apel la o creștere albastră favorabilă incluziunii în cadrul Conferinței "Oceanul nostru
Bruxelles, 16 octombrie 2017
Brian O'Riordan, director adjunct al organizației Low Impact Fishers of Europe (LIFE) a salutat inițiativa FAO privind creșterea albastră, care a pus în centrul său pescuitul la scară mică. Această abordare contrastează cu cea adoptată de Comisia Europeană, care a făcut o diferență între economia albastră, care include toate elementele economiei marine, și creșterea albastră. Aceasta din urmă s-a axat pe sectoare economice selecționate, considerate a avea potențial de creștere, excluzându-le pe cele considerate a avea un potențial limitat. În opinia sa, în elaborarea strategiilor de creștere albastră, trebuie să se pună un accent mai mare pe dezvoltarea durabilă a economiei albastre, care se bazează pe trei piloni ai dezvoltării durabile: economic, de mediu și social. Economia albastră ar trebui să funcționeze pentru toate sectoarele maritime, nu doar pentru câteva dintre ele.
În ultimii 35 de ani, pescuitul la scară mică a fost ignorat de Comisia Europeană și exclus din procesele de elaborare a politicilor în Europa. De fapt, sectorul pescuitului la scară mică - care utilizează nave sub 12 metri și unelte de pescuit neremorcate - a devenit o "flotă uitată". Oportunitățile oferite de "procesul Cărții verzi" din 2009 de revizuire a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) din Europa au determinat un grup de pescari să lanseze LIFE în 2012, în ajunul unei noi PCP.
În Europa, o analiză efectuată de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), un organism consultativ oficial al Comisiei Europene, subliniază că flota europeană de pescuit la scară mică reprezintă 82% din totalul flotei ca număr de nave și 74% din navele active, aproximativ 8% din tonajul brut înregistrat, utilizează 7% din combustibil și debarcă 5% din capturile în greutate și 12% ca valoare. Astfel, flota majoritară asigură 51% din locurile de muncă și, cu 65% VAB/venituri, are cea mai mare valoare adăugată brută ca procent din venituri (infografic oficial al CE: https://ec.europa.eu/fisheries/sites/fisheries/files/docs/publications/2016-small-scale-coastal-fleet_en.pdf ). Cu toate acestea, câștigurile și salariile sunt scăzute, în parte din cauza faptului că flota nu are acces la o cotă suficientă, fiind nevoită să recurgă la specii fără cotă.
Este incoerent faptul că pescuitul la scară mică, cu potențialul său inerent de valoare adăugată și de creștere a veniturilor, precum și sinergiile sale cu turismul, ar trebui să fie excluse din strategiile europene de creștere albastră, în timp ce acvacultura este inclusă. În ultimii 10 ani, producția de acvacultură din Europa a stagnat, înregistrând scăderi de până la 20%. Cu toate acestea, este inclusă ca fiind un sector "în creștere" și, potrivit directorului DG Mare pentru politica maritimă și economia albastră, are nevoie de "certitudine în afaceri, proceduri administrative simplificate și spațiu adecvat" pentru a se dezvolta.
Recunoașterea faptului că acvacultura are nevoie de spațiu pentru a se dezvolta, fără a lua în considerare faptul că, cu un spațiu și politici similare, pescuitul la scară mică are, de asemenea, un potențial semnificativ de a se dezvolta, de a oferi locuri de muncă și de a contribui la economiile locale, este eronată.
Planificarea spațiului marin (MSP) este un instrument cu un mare potențial pentru a asigura zone de pescuit productive pentru pescarii artizanali și pentru a se asigura că alte interese care concurează pentru spațiul oceanic nu încalcă aceste zone. În Europa, există atât exemple bune, cât și rele de utilizare a amenajării spațiului maritim pentru a favoriza sau a discrimina pescuitul la scară mică. În cazul Maltei, există planuri ambițioase de a crea zone marine protejate (MPA) în cadrul sistemului european Natura 2000. Oamenii de știință au identificat situri Natura 2000 în zona de 3 mile, care ocupă peste 40% din zonele de pescuit artizanal. Pescarii artizanali nu au fost consultați cu privire la acest lucru și urmează să fie excluși de la pescuit în aceste zone. În mod ironic, zonele au fost selectate datorită "stării lor ecologice bune", ceea ce ar însemna că activitățile de pescuit vechi de secole care au folosit aceste zone au un impact scăzut și completează obiectivele de conservare.
În conformitate cu legislația UE, aceste zone speciale de conservare trebuie să abordeze conservarea speciilor și a habitatelor în paralel cu activitățile sociale și economice existente, inclusiv pescuitul.
În Catalonia, guvernul a adoptat un decret care va face din gestionarea comună a pescuitului o lege, plasând pescarii în centrul guvernării. Acest lucru le va permite pescarilor nu numai să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește modul în care sunt gestionate activitățile de pescuit, ci și să se asigure că vocile lor sunt auzite atunci când vine vorba de alocarea spațiului oceanic pentru alte activități.
Este timpul ca factorii de decizie să recunoască importanța pescuitului pentru economiile locale și naționale și potențialul pescuitului de a oferi locuri de muncă durabile, surse de hrană și mijloace de trai, dacă este dezvoltat și gestionat corect.
♦ ♦ ♦