Ton roșu în doc
Ton roșu în doc: Pescarii francezi de talie mică întreprind o acțiune colectivă pentru a contesta un sistem de alocare nedrept și netransparent.
În conformitate cu ICCAT, Europa sărbătorește aplicarea cu succes a măsurilor de refacere a stocurilor de ton roșu în apele sale și refacerea stocurilor prin creșterea cotelor alocate sectoarelor de pescuit industrial și sportiv. Încă o dată, micii pescari din Europa au fost neglijați și interesele lor au fost discriminate.
Pentru a atrage atenția asupra acestei omisiuni și pentru a deschide un dialog cu autoritățile, a Sindicatul pescarilor artizanali din Occitanie (fostul SPMLR) a luat inițiativa de a contesta în justiție decretul ministerial francez prin care se alocă cota de ton. În acest efort, li se alătură alte 4 asociații care reprezintă interesele pescuitului la scară mică de pe coastele franceze ale Mediteranei și Atlanticului, precum și la nivel european. Între ele, aceste asociații reprezintă peste 1 500 de pescari francezi care practică pescuitul la scară mică și aproximativ 7 000 de pescari din 12 state membre europene. Printre aceste organizații se numără:
- Platforma franceză a pescuitului artizanal la scară mică (PPPAF);
- Pescarii cu impact redus din Europa (LIFE)
- Comitetul departamental pentru pescuit marin și acvacultură din Varoise (CDPMEM Var);
- Comitetul Regional pentru Pescuit și Acvacultură Marină pentru Provincia Alpilor și Côte d'Azur (CRMEM PACA).
Diversitatea și forța numerelor reprezentate de aceste organisme evidențiază atât frustrările, cât și marile speranțe ale pescarilor profesioniști în cauză, atât de pe coasta atlantică, cât și de pe cea mediteraneană a Franței. Implicarea LIFE în această campanie subliniază importanța dimensiunii europene, unde, în ciuda unei revizuiri semnificative a reglementărilor în cadrul reformei politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) din 2014, Statele membre își pot continua activitatea ca de obicei, ignorând interesele segmentului de flotă la scară mică.
Într-un sens general, nemulțumirile care au dus la această acțiune sunt aceleași cu cele exprimate de pescarii la scară mică de ani de zile. Aceștia cer ca modul în care sunt împărțite cotele de pescuit să se schimbe pentru a asigura o alocare mai echitabilă și o mai mare răspândire a beneficiilor între pescarii artizanali, care au fost excluși până acum. În special ca dispozițiile din să se aplice pe deplin articolul 17 din PCP, și nu doar utilizarea istoricului capturilor ca metodă principală de alocare a cotelor.
Articolul 17 obligă statele membre să utilizeze criterii transparente și obiective, inclusiv criterii de natură ecologică, socială și economică, atunci când alocă posibilitățile de pescuit și le încurajează să ofere stimulente pentru navele de pescuit care utilizează unelte de pescuit selective sau tehnici de pescuit cu impact redus asupra mediului.
Această cerere nu se limitează la Franța și nici la tonul roșu. În întreaga Europă, activitățile de pescuit la scară mică, în mod tradițional polivalente și diverse din punct de vedere sezonier, sunt din ce în ce mai mult forțate să adopte metode de pescuit mai omogene și să se orienteze către specii care nu fac obiectul cotelor, fiind private de accesul la speciile care fac obiectul cotelor.
Contestația în justiție vizează următoarele deficiențe ale sistemului de alocare a cotelor de ton din Franța:
- Nerespectarea articolelor 16 și 17 din Regulamentul de bază al PCP (UE 1380/2013), care obligă statele membre: a) să informeze Comisia cu privire la metodele utilizate pentru alocarea posibilităților de pescuit; b) să utilizeze criterii transparente și obiective pentru alocarea cotelor; și c) să ofere stimulente pentru navele de pescuit care utilizează tehnici de pescuit cu un impact redus asupra mediului;
- Încălcarea legislației UE în materie de concurență prin utilizarea aproape exclusivă a istoricului capturilor ca criteriu de alocare a cotelor;
- Utilizarea cvasi-exclusivă a istoricului capturilor ca și criteriu de alocare a cotelor;
- Modul nechibzuit în care calculează și alocă cotele "socio-economice"; și
- Nerespectarea principiului egalității în stabilirea cotelor de capturi accidentale pentru tonul roșu, care îi exclude pe micii pescari, în timp ce traulerele și unele nave cu paragate beneficiază de acest lucru.
Această acțiune nu înseamnă o divizare a profesioniștilor, cu "mici" împotriva "marilor". Problema repartizării cotelor este una recurentă și cu o istorie îndelungată. Scopul acestei acțiuni este mai degrabă de a ieși din impas; aceasta nu ar trebui să interfereze cu negocierile dintre profesioniștii din sector. Nu aceasta este intenția celor care au introdus acțiunea. Dimpotrivă, punerea în discuție a legii ar trebui să constituie o pârghie, pentru a-i face pe cei din profesie să ia aminte și pentru a face autoritățile să conștientizeze disproporționalitatea și inegalitatea situației actuale.
În luna noiembrie a anului trecut, comisarul Vella a informat LIFE că "este de competența statelor membre să decidă modul în care sunt alocate posibilitățile de pescuit de ton roșu" în limitele stabilite. El a asigurat LIFE că Comisia va continua să abordeze în mod regulat această problemă de alocare cu statele membre pentru a se asigura că dispozițiile sunt aplicate corect (https://lifeplatform.eu/correspondence-vella-tuna-quota/). LIFE salută răspunsul comisarului și speră că această nouă acțiune va scoate în evidență domeniile în care statele membre nu reușesc să își pună în practică angajamentele asumate și va permite Comisiei să supravegheze aplicarea corectă a dispozițiilor PCP.
În cele din urmă, atât ICCAT, cât și comunitatea științifică sunt de acord în unanimitate cu privire la îmbunătățirea stării de sănătate a stocurilor de ton roșu, care se află pe drumul spre o redresare completă. Acest lucru este confirmat de observațiile regulate făcute de pescarii la scară mică, care privesc tonul înotând pe lângă ei fără a avea voie să îl prindă.. Raritatea nu mai este o scuză acceptabilă pentru a refuza accesul pescarilor la scară mică.
Discriminarea intereselor segmentului de flotă artizanală, ale cărei rate potențiale de captură sunt relativ scăzute și ale cărei tehnici de pescuit cu undița sunt foarte selectivă și aruncate gratuit prin intermediul unui astfel de tratament diferențiat nu este acceptabilă.
Este în interesul tuturor pescarilor profesioniști și al sustenabilității profesiilor lor să se realizeze o reechilibrare echitabilă a alocării cotelor.
Accesați PR-ul oficial al Uniunii pescarilor artizanali din Occitanie făcând clic aici (în franceză)
Accesați articolul din revista franceză Le Marin dând click aici (în franceză)