Citez, nu citez

Citez, nu citez: Platforma francez膬 a micilor pescari cu impact redus 卯葯i exprim膬 卯ngrijorarea cu privire la modul 卯n care sunt gestionate activit膬葲ile de pescuit 卯n Fran葲a.
Bruxelles, 10 mai 2016
Platforma LIFE
Brian O'Riordan
Acest articol este adaptat dup膬 un articol ap膬rut 卯n Le Marin "Forum" 22.04.2016 http://www.lemarin.fr/secteurs-activites/peche/25102-critique-dun-systeme-de-gestion-inadapte-la-petite-peche?_=1461345037035, scris膬 de trei copre葯edin葲i ai Platformei, Anne Marie Vergez, pescar basc, Gwen Pennarun, pescar din Bretania, 葯i Fr茅d茅ric Reste, pescar din Marea Mediteran膬.
Pentru mai multe detalii, a se vedea http://www.plateforme-petite-peche.fr/
-------------------
Fran葲a, la fel ca multe state membre ale UE, are sisteme administrative 葯i de gestionare care nu sunt adaptate la nevoile sectorului pescuitului la scar膬 mic膬. 脦n ciuda promisiunilor, dup膬 doi ani, punerea 卯n aplicare a PCP nu a reu葯it p芒n膬 acum s膬 dea rezultate. beneficii tangibile pentru pescarii care au ales s膬 pescuiasc膬 卯n moduri care s膬 limiteze impactul lor asupra mediului 卯nconjur膬tor, care doresc s膬 combine metodele tradi葲ionale de pescuit la scar膬 mic膬 cu tehnologia modern膬 葯i condi葲iile de lucru decente 葯i care doresc s膬 sprijine comunit膬葲ile locale 卯n care sunt 卯nr膬d膬cinate.
脦n ciuda lipsei de livrare p芒n膬 卯n prezent, VIA葰A este optimist 卯n privin葲a faptului c膬 articolul 17 ofer膬 posibilitatea de a-i recompensa pe cei care pescuiesc 卯n mod durabil, at芒t timp c芒t exist膬 voin葲a politic膬 de a aplica prevederile sale at芒t 卯n spiritul, c芒t 葯i 卯n litera legii.
Autorii articolului de mai jos vorbesc nu numai 卯n numele lor 葯i al Platformei franceze pentru pescuitul artizanal la scar膬 mic膬, ci 葯i 卯n numele pescarii la scar膬 mic膬 din 卯ntreaga Europ膬 care le 卯mp膬rt膬葯esc grijile 葯i frustr膬rile. Preocup膬rile lor sunt 卯n mare m膬sur膬 preocup膬rile noastre.
Platforma francez膬 a pescuitului artizanal la scar膬 mic膬, membru fondator al VIA葰A, 卯i reprezint膬 pe pescarii de pe coastele franceze care se confrunt膬 cu Atlanticul 葯i din Mediterana. Platforma a fost lansat膬 卯n iunie 2012 de un grup de asocia葲ii care reprezint膬 500 de pescari.
Platforma a fost creat膬 pentru a ap膬ra segmentul de flot膬 sub 12 metri, care utilizeaz膬 卯n mod predominant metode de pescuit pasive. 脦n ciuda importan葲ei acestui segment de flot膬, acesta este adesea marginalizat, tratat 卯n mod incorect, nu este luat 卯n considerare 卯n mod corespunz膬tor de c膬tre autorit膬葲i 葯i nu i se acord膬 suficient spa葲iu 卯n cadrul organiza葲iilor profesionale.
Scopul platformei nu este de a lupta 卯mpotriva navelor de peste 12 metri. Complementaritatea activit膬葲ilor la scar膬 mic膬 葯i la scar膬 mare este recunoscut膬 葯i respectat膬 de platform膬, care consider膬 c膬 diversitatea flotei este important膬 pentru bun膬starea economic膬 葯i social膬 at芒t a porturilor de pescuit, c芒t 葯i a sectorului 卯n ansamblu.
Desigur, exist膬 puncte de dezacord 葯i este posibil s膬 nu fim de acord cu privire la o serie de aspecte. Cu toate acestea, la fel ca 葯i Platforma, LIFE sus葲ine c膬 gestionarea pescuitului la scar膬 mic膬 necesit膬 o abordare diferen葲iat膬, 葯i c膬 sunt necesare m膬suri pentru a asigura men葲inerea unui echilibru 卯ntre pescuitul la scar膬 mic膬 葯i alte segmente ale flotei, iar segmentul pescuitului la scar膬 mic膬 cu impact redus poate prospera.
LIFE se identific膬 cu aceste obiective 葯i puncte de vedere 葯i le sus葲ine din toat膬 inima.
脦n Fran葲a, ca 葯i 卯n alte 葲膬ri europene, exist膬 multe obstacole 卯n calea 卯nfiin葲膬rii unui operator proprietar la scar膬 mic膬. 脦n primul r芒nd, este necesar s膬 se ob葲in膬 PME (licen葲a de nav膬 de pescuit). Apoi, trebuie s膬 se ob葲in膬 o multitudine de autoriza葲ii, inclusiv AEP (licen葲膬 european膬 de pescuit), licen葲e pentru unelte 葯i licen葲e pentru diferite specii, cum ar fi bibanul, crustaceele, talpa etc. Pentru biban, nu mai sunt disponibile licen葲e pentru pescarii care folosesc c芒rlige, de葯i aceasta este cea mai responsabil膬 metod膬 de pescuit 卯n ceea ce prive葯te resursa 葯i mediul marin 葯i de care depind sute de pescari. Contribu葲ia acestora la supraexploatarea speciei este infim膬 卯n compara葲ie cu flota de traulere pelagice, pentru care num膬rul de licen葲e a r膬mas neschimbat.
Apoi, mai exist膬 葯i problema dureroas膬 a cotelor, un instrument de gestionare de care se tem - 葯i pe bun膬 dreptate - pescarii la scar膬 mic膬. Acesta este aplicat printr-un mecanism - pe baza istoricului capturilor - care este profund nedrept. 脦i recompenseaz膬 pe cei care pescuiesc cel mai mult, 卯n timp ce 卯i ignor膬 pe cei care practic膬 un pescuit cu impact redus.
VIA葰A 葯i Platforma francez膬 ambele denun葲膬 actualul sistem de distribuire a cotelor 葯i numeroasele sale efecte perverse. 脦n decembrie anul trecut, 卯n Fran葲a, autoritatea de concuren葲膬 葯i-a exprimat 卯ngrijorarea cu privire la modul 卯n care cotele sunt distribuite 卯ntre pescari, la caracterul anticoncuren葲ial al practicilor, la mecanismele opace de alocare 葯i gestionare, 卯n special 卯n cadrul organiza葲iilor de produc膬tori (OP).
Sistemul de alocare a cotelor pentru tonul ro葯u ilustreaz膬 grafic aceste preocup膬ri, aproape toate cotele fiind rezervate navelor cu plas膬-pung膬, traulerelor pelagice sau navelor cu paragate mari. Acest sistem ar trebui s膬 fie revizuit 卯n totalitate pentru a stabili un sistem de distribu葲ie bazat pe criterii de mediu, sociale 葯i economice, astfel cum se prevede la articolul 17 din PCP reformat膬.
Unele regulamente ale UE includ dispozi葲ii speciale care favorizeaz膬 ambarca葲iunile mici, prin scutirea acestora de anumite autoriza葲ii de pescuit. Cu toate acestea, 卯n cazul accesului la cod 卯n anumite zone, scutirea pentru navele sub 10 metri a fost anulat膬 de organiza葲iile profesionale. 脦n schimb, au impus o licen葲膬 european膬 pentru nave (AEP) pentru navele mai mici de 10 metri, care le penalizeaz膬 puternic. Platforma francez膬 se opune, de asemenea, cu fermitate taxelor inegale percepute pentru ambarca葲iunile mici 卯n compara葲ie cu cele mari. Sectorul nostru este principalul contribuabil, dar nu 葯i principalul beneficiar.
Apoi, mai exist膬 葯i c膬ma葯a de for葲膬 administrativ膬, unde cerin葲ele birocratice nu sunt deloc adaptate la constr芒ngerile pescuitului la scar膬 mic膬. Printre acestea se num膬r膬 cerin葲ele de siguran葲膬, nevoia de plute de salvare, sistemul de c芒nt膬rire a debarc膬rilor, nivelurile de personal, v芒nz膬rile directe 葯i a葯a mai departe. Este o adev膬rat膬 povar膬 pentru operatorii proprietari la scar膬 mic膬.
Nu solicit膬m scutirea pescuitului de mici dimensiuni de la toate m膬surile de gestionare. Cu toate acestea, denun葲膬m un sistem de gestionare care este inadecvat. Noi depindem de zonele 卯n care pescuim - teritoriile noastre de pescuit. Trebuie s膬 viz膬m speciile care se g膬sesc 卯n imediata noastr膬 vecin膬tate, distribuindu-ne efortul, pe baza unei logici care nu este aceea de a maximiza profitul.
Este o filozofie 葯i un model socio-economic pe care sistemul actual 卯l submineaz膬 卯n mod constant. Nu exist膬 nimic mai absurd pentru noi dec芒t s膬 evit膬m capturarea tonului ro葯u, care abund膬 卯n jurul nostru, sau s膬 卯l arunc膬m mort, 葯i apoi s膬 fim nevoi葲i s膬 parcurgem distan葲e mari pentru a g膬si pe葯te pe care avem voie s膬 卯l captur膬m.
Criticii no葯tri sus葲in c膬 "dac膬 am urma cererile dumneavoastr膬, atunci zona de coast膬 s-ar umple pur 葯i simplu de nave". Dar deja g膬sim nave mari pe coast膬, 卯n special supertraulere, alte traulere 葯i paragate de 24 de metri, care, datorit膬 derog膬rilor, pot opera 卯n zona de 3 mile. Tot ceea ce solicit膬m este ca spa葲iul maritim s膬 fie 卯mp膬r葲it 卯ntre nave 卯n func葲ie de m膬rimea acestora, 葯i pentru ca regulile aplicate s膬 fie respectate 葯i strict controlate. Navele noastre mici nu vor merge niciodat膬 suficient de departe pentru a concura cu nave de 20 sau 25 de metri.
脦n mod similar, 卯i auzim 卯n mod constant pe oficiali felicit芒ndu-se pentru starea bun膬 a stocurilor. Dar despre ce stocuri este vorba? Bass? Dorada ro葯ie? Dorada neagr膬? Toate aceste specii sunt departe de a fi bine gestionate. Mul葲i pescari v膬 vor povesti cum dorada ro葯ie a fost decimat膬 de traulele cu deschidere mare 葯i cum dorada neagr膬 a disp膬rut practic 卯n unele locuri din cauza traulelor pelagice. Solicit膬m o evaluare 葯tiin葲ific膬 cuprinz膬toare, dar nu ne facem iluzii c膬 acest lucru se va 卯nt芒mpla 卯n cur芒nd.
葮i 卯n regiunea mediteranean膬 exist膬 o nevoie urgent膬 de progrese 卯n ceea ce prive葯te 卯mbun膬t膬葲irea situa葲iei resurselor. Dar, atunci c芒nd se abordeaz膬 aceast膬 problem膬, trebuie luate 卯n considerare 葯i pescuitul sportiv (care este complet nereglementat), poluarea 葯i urbanizarea coastei. O mai bun膬 recunoa葯tere a rolurilor pruden葲ilor, organismele seculare de gestionare str膬vechi, ar trebui, de asemenea, s膬 fie inclus膬 卯n ecua葲ie. Consolidarea acestor institu葲ii indispensabile este cea care ne va permite s膬 progres膬m 卯n gestionarea pescuitului 卯n Marea Mediteran膬.
Ne-am pus anumite speran葲e 卯n noua PCP, 卯n special 卯n ceea ce prive葯te dispozi葲iile articolului 17. Acest articol prevede ca statele membre s膬 aloce cotele folosind criterii transparente 葯i obiective 葯i s膬 favorizeze navele de pescuit "care utilizeaz膬 unelte de pescuit selective sau tehnici de pescuit cu impact redus asupra mediului, cum ar fi un consum redus de energie sau deteriorarea habitatului".
Dar unde sunt aceste faimoase criterii pe care fiecare stat ar trebui s膬 le defineasc膬 葯i s膬 le pun膬 卯n aplicare? Ne temem c膬 seinele daneze 葯i traulele electrice ar putea fi cele care vor beneficia 卯n cele din urm膬 de aplicarea gre葯it膬 a acestor criterii sociale 葯i de mediu.




arki Morskiej i Rybo艂贸wstwa (DG Mare) w Komisji Europejskiej. Celem by艂o om贸wienie spraw dotycz膮cych rybactwa na ma艂膮 skal臋 na Ba艂tyku zachodnim. W spotkaniu wzi膮艂 udzia艂 personel brukselskiego biura LIFE, Wolfgang Albrecht (dyrektor LIFE Niemcy), Katarzyna Wysocka (dyrektor LIFE Polska), David Lange i Hanne Lyng Winter (przedstawiciele FSK - Dania, cz艂onka LIFE). Spotkanie odby艂o si臋 w siedzibie DG Mare i uczestniczyli w nim po stronie Komisji: Bernard, Friess, Dyrektor Dyrekcji C (Atlantyk) i pe艂ni膮cy funkcj臋 Dyrektora Dyrektoriatu E (Ba艂tyk), oraz jego zesp贸艂.
a艂膮 skal臋 na morzu 艢r贸dziemnym i B艂臋kitny Wzrost (Blue Growth) by艂y g艂贸wnymi tematami konferencji. Kolejny panel tematyczny obj膮艂 kwestie wsp贸艂zarz膮dzania, Chronione Obszary Morskie [MPAs], miejsce rybak贸w po艂awiaj膮cych na ma艂膮 skal臋 w艂a艅cuchu warto艣ci i wdro偶enie Dobrowolnych Wytycznych na rzecz Zapewnienia Zr贸wnowa偶onego Rozwoju Rybakom Po艂awiaj膮cym na Ma艂膮 Skal臋 (Wytyczne SSF). Brian O'Riordan, Wicedyrektor LIFE, by艂 uczestnikiem panelu na temat rybo艂贸wstwa na ma艂膮 ska艂臋. Om贸wi艂 on "Implikacje zreformowanej WPRyb dla rybak贸w ma艂oskalowych". Marta Cavall茅, koordynator 艣r贸dziemnomorski LIFE, udzieli艂a wywiadu oficjalnemu zespo艂owi medialnemu.
rawie ograniczenia wydawania licencji rybackich dla jednostek dziesi臋ciometrowych i kr贸tszych, kt贸re z艂owi艂y do 350 kg kwoty danego gatunku podczas okresu odniesieniowego, celem zwalczania ukryte mo偶liwo艣ci w sektorze. Om贸wiono tak偶e tak偶e plany w zakresie zarz膮dzania stadami labraksa w odniesieniu do zakresu kwot uzupe艂niaj膮cych wprowadzonych przez ministra ds. Rybo艂贸wstwa, co by艂o wynikiem dzia艂a艅 NUTFA, oraz przepisy dotycz膮ce sk艂adu po艂owu dla floty przybrze偶nej.
ny i zr贸wnowa偶ony spos贸b przybrze偶nych po艂ow贸w skorupiak贸w jest niezwykle wa偶ny dla wsp贸lnot 偶yj膮cych na wybrze偶u Szkocji. LIFE wita 1200 cz艂onk贸w SCFF i liczy na owocn膮 wsp贸艂prac臋 w przysz艂o艣ci!
ym i niezale偶nym zwi膮zkiem zawodowym wsp贸艂pracuj膮cym z ca艂膮 seri膮 instytucji i organizacji bara偶owych. Zarz膮dza ona projektem etykietowania Golion (www.golion.fr), co pozwala na informowanie spo艂ecze艅stwa o tym, jak wa偶n膮 rol臋 odgrywaj膮 rybacy tradycyjni, a tak偶e na popularyzowanie ich wspania艂ych, lokalnych i 艣wie偶ych produkt贸w. LIFE z przyjemno艣ci膮 wita 150 cz艂onk贸w SPMLR, rybak贸w tradycyjnych, kt贸rych ci臋偶ka praca powinna zosta膰 doceniona na poziomie UE.

