Cu un acces echitabil la pescuit, comunitățile din insulele irlandeze ar putea prospera
Bruxelles, 14 martie 2017
Brian O'Riordan
Cu un acces echitabil la pescuit, comunitățile din insulele irlandeze ar putea prospera
Izolarea geografică a insulelor le face pe acestea foarte dependente de resursele disponibile în localitățile lor, în special de resursele piscicole. Dreptul de a pescui și de a avea acces la resursele piscicole reprezintă o condiție prealabilă pentru prosperitatea și chiar supraviețuirea acestor comunități insulare. A le interzice insularilor accesul la mare și la pescuit înseamnă a le lua sângele vital. Dar tocmai în acest scop este folosită în mod abuziv politica comună europeană în domeniul pescuitului (PCP).
Comunitățile insulare irlandeze nu mai au voie să își desfășoare modul de viață tradițional de pescuit în funcție de sezon, ci trebuie să să se concentreze pe una sau două specii "necotate" pe tot parcursul anului. Nu numai că acest lucru pune presiune asupra acestor resurse, dar pescarii trebuie să se confrunte și cu perspectiva ca uneltele lor să fie remorcate de supertraulere care sunt autorizate să pescuiască în apele lor cu impunitate și să captureze specii din cote pe care nu au voie să le captureze. Între timp, autoritățile se uită în altă parte, în timp ce proprietarii de traulere susțin că acționează legal.
Micile insule îndepărtate din Irlanda și multe alte state membre europene se bazează pe turism, unde se mănâncă pește, se merge pe mare, se asistă la capturarea peștelui, unde agitația bărcilor mici și debarcările de pește din porturile locale fac parte integrantă din atragerea turiștilor. Fără astfel de atracții, turismul va muri.
Filmul "A Turning Tide in the Life of Man" de Loic Jourdain, proiectat recent în Parlamentul European de către Low Impact Fishers of Europe (LIFE) în parteneriat cu Marian Harkin, europarlamentar, a subliniat faptul că supraviețuirea comunitățile insulare este sacrificată de politicile europene și naționale în favoarea unor interese la scară mai mare. care sunt oarbe la nevoile majorității cetățenilor europeni. De asemenea, a arătat modul în care autoritățile naționale joacă adesea un joc cinic de învinovățire cu "Bruxelles-ul", dând vina pe politicile europene și pe agenții Bruxelles-ului, care nu sunt bine definiți, pentru deciziile greșite pe care ei înșiși le-au luat.
Filmul se întinde pe o perioadă de opt ani și îl urmărește pe John O'Brien, pescarul de pe insulă. De la interzicerea pescuitului de somon în largul mării în 2006 și restricțiile impuse micilor pescari din insule ca parte a măsurilor de conservare a codului doi ani mai târziu, filmul aruncă o lumină asupra labirintului de reglementări în domeniul pescuitului în Irlanda și în UE.
John și alți pescari din insule au luptat până la cele mai înalte niveluri ale politicii UE în domeniul pescuitului, reușind să obțină recunoașterea oficială a insulelor în cadrul actualei PCP. Ei au lucrat, în paralel, în cadrul sistemului legislativ irlandez pentru a obține publicarea în 2014 a unui raport transpartinic al Dáilului privind pescuitul. Noua PCP conține, de asemenea, numeroase dispoziții, cum ar fi articolul 17, care ar putea fi utilizate în avantajul comunităților insulare mici, dacă ar exista voință politică la nivel național.
După proiecția filmului, Mairead McGuinness, vicepreședinte al Consiliului European
Parlamentul European și europarlamentar pentru regiunea Midlands-Nord-Vest a Irlandei, a făcut apel la comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, dl Karmenu Vella, să acorde mai multă atenție problemelor ridicate de film. "Oamenii reacționează împotriva UE pentru că au impresia că aceasta este doar pentru (interesele) mai mari, fie că este vorba de pescari sau de alții, și nu pentru comunitățile locale", a spus ea. Ea l-a îndemnat pe comisarul Vella să "sprijine pescarii cu impact redus și să țină cont de preocupările lor".
Raportul transpartinic al Dáilului privind pescuitul menționat mai sus, publicat în ianuarie 2014, a prezentat 29 de recomandări, dintre care trei au fost considerate prioritare de către locuitorii insulei: Licențele de patrimoniu, zonele gestionate la nivel local și reforma sistemului de protecție socială pentru pescarii cu cotă-parte.
Au trecut mai bine de 11 ani de când au început filmările. Acțiunile întreprinse acum de agențiile responsabile pentru pescuitul insular irlandez vor asigura supraviețuirea în continuare a comunităților insulare și vor contribui la bogatul patrimoniu maritim al Irlandei.
Low Impact Fishers of Europe (LIFE) și Irish Islands Marine Resource Organisation (IIMRO) se alătură organizației Irish Islands Marine Resource Organisation (IIMRO) pentru a solicita ca punerea imediată în aplicare a recomandărilor prioritare cuprinse într-un raport Dáil.
♦ ♦ ♦