În perioada decembrie - ianuarie 2024 a fost deschisă o perioadă de feedback pentru a oferi comentarii cu privire la propunerea Comisiei Europene de modificare a PAM-ului baltic. LIFE, împreună cu multe alte organizații, a oferit comentarii și și-a împărtășit opinia cu privire la propunerea înaintată de Comisie. Documentul și toate răspunsurile, majoritatea în dezacord cu propunerea Comisiei, pot fi găsite aici.
În propunerea sa, Comisia explică faptul că articolul 4 alineatul (6) din PAM pentru Marea Baltică poate conduce la situații în care acesta este incompatibil cu alte norme din PAM care reglementează stabilirea posibilităților de pescuit și poate avea implicații socio-economice grave. Pe de o parte, regula 5% poate însemna că nu pot fi stabilite posibilități de pescuit și că pescuitul vizat trebuie suspendat. Pe de altă parte, dispozițiile de salvgardare din PAM impun adoptarea de măsuri de remediere pentru a aduce stocul peste nivelul Bdeclanșează, pe baza unei evaluări de la caz la caz a oportunității alegerii unei astfel de măsuri, în conformitate cu criteriile stabilite în PAM-uri. În plus, PAM-urile se referă la posibilitatea, și nu la obligația, de a suspenda pescuitul vizat. Prin urmare, Comisia propune se elimină articolul 4.6 din PAM (posibilitățile de pescuit se stabilesc în orice caz astfel încât să se asigure că există o probabilitate mai mică de 5 % ca biomasa stocului de reproducere să scadă sub nivelul Blim). Propunerea Comisiei prevede, de asemenea, că în 2023, Comisia discutat regula 5% cu părțile interesate, în special Consiliul consultativ al Mării Baltice și BALTFISH: "Majoritatea părților interesate și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la coerența regulii 5% cu celelalte reguli din PAM care reglementează stabilirea posibilităților de pescuit și la implicațiile socio-economice potențial grave ale acesteia.".
Răspunsul LIFE poate fi consultat mai jos:
"Propunerea Comisiei este dezamăgitoare. Problema a ceea ce trebuie făcut odată ce stocurile se află sub MSY Btrigger și Blim nu este rezolvată, iar modificarea propusă ne lasă într-o poziție mai proastă decât înainte. Propunerea subminează viabilitatea socioeconomică a industriei pescuitului, în special a segmentului flotei artizanale, prin eliminarea unui mecanism esențial de refacere a stocurilor de pește. Există în mod clar probleme cu regula 95%, care sunt evidențiate în cazul pescuitului mixt neselectiv. În cazul în care pescuitul este selectiv și nu necesită cote de capturi accidentale, atunci problema este mai puțin importantă. Asigurarea faptului că stocurile de pește se situează deasupra nivelului Blim este esențială pentru viabilitatea și durabilitatea întreprinderilor de pescuit și, prin urmare, articolul 4.6 are beneficii pozitive. O problemă esențială este reprezentată de calculele științifice pe care se bazează Blim, Fmsy și punctele de referință asociate. Observăm cu îngrijorare și dezamăgire că ICES nu utilizează BMSY ca bază de referință pentru a evalua ce nivel al mortalității prin pescuit corespunde MSY. Aceasta este o problemă cheie și unul dintre motivele pentru care atât de multe stocuri din Marea Baltică au scăzut sub nivelurile de referință. Cheia este să se asigure că biomasa stocului se află la niveluri sănătoase (peste BMSY). PAM nu a reușit să atingă acest obiectiv, iar modificarea va înrăutăți probabil situația. Cu siguranță, acesta nu face nimic pentru a asigura îmbunătățirea posibilităților socioeconomice ale pescuitului. Ca atare, articolul 4.6, PAM pentru Marea Baltică și alte planuri de gestionare ar trebui să fie modificate pentru a specifica faptul că BMSY este punctul de referință țintă, iar punctele de referință ulterioare ale mortalității prin pescuit sunt derivate din acesta."